De ce atâta pătimire?

De ce atâta pătimire?
De ce lipsă de iubire?
Blestemată viață fii...
Ai distrus dragostea de copii.


Cândva, o lume bună știm
Neclintită de venin.
Dar tabietul nostru prost
I-a dat acesteia alt rost.


Vedeam copii gândind fericiți
Cu drag la ai lor părinți.
Dar lumea asta blestemată
Le-a distrus dorul de tată.


Vedeam frățiori drăgălași
Zburdând după fluturași.
Dar lumea asta modernă
Le-a distrus dragostea fraternă.


Vedeam copii împliniți
Fără a fi ca acum, suferinzi.
Mama lor stătea in prag
Si-i supraveghea cu drag.


De ce atâta pătimire?
De ce lipsă de iubire?
Blestemată viață fii...
Ai distrus dragostea de copii.